Dupa furtuna
de Lucian Blaga
Si ani si luni
si iarasi ani nimic nu s-a-nchegat.
Fara-ncetare, sub tenebre, marea
framantandu-se a cutropit liman si plaje.
Si tunete sub zare necereasca
s-au ridicat din adancimi.
Si luni si ani
si iarasi luni vazduhul a fost plin - de-un
freamat ca de cohorte-naintand pe sarcofage.
Rumoarea-acum se-mprastie si curti albastre
se aleg deasupra in senin.
Razletii, norii ce-au ramas, se duc
sa se-odihneasca.
Sa fim noi doi intaii cari iesim, dupa
tumultul stins, pe tarm! intaii cari
lasam pe maluri in nisipul pur o urma.
intaii cari ne bucuram ca luna parca
intr-adins ne daruie-n acest tinut
de linisti un contur si-o umbra.
Contemporanul, 7 mai 1965
Dupa furtuna
Aceasta pagina a fost accesata de 4788 ori.