Marea cascada
de Lucian Blaga
Un rau, prin gene, vede marea-n departare:
„C-un dor ma port - nu e de azi si nici de ieri -
un tarm de purpura tivit cu palmieri
sa am, un darz liman alaturea de care
pe apa mea, aprinsa-n rosul inserarii,
sa ma rosteasca-n salturi ce ma-ntrec delfinul,
si luna inima sa-mi fie, ce din plinul
fiintei iese-ncredintata departarii".
Chemand, talazele-arborandu-si, marea-ngana:
„De-un veac solie-aud, ce inciudata suna
si nu se-aseamana c-o-ntindere de mana.
Vrei luna inima sati (...) sub zari,
delfinul jucaus miracole sa-ti spuna?
Dezbraca-te de albie, nud in mine sari!"
1974
Marea cascada
Aceasta pagina a fost accesata de 1987 ori.
