Cetati, arhipelaguri, oceane

Cetati, arhipelaguri, oceane

de Lucian Blaga

Te-ntampina pretutindeni in caile tale
cetati, arhipelaguri, oceane
si flacari pe culmi.

Mangai femei cu brate de lava in arsita verii.
Copii pe pamant, subt nori si subt soare asezi.
Naturii ii smulgi nestiute arcane.
Silesti himerele sa se-ntrupeze, fundatii si
pravili inchipui, creezi istorie, intemeiezi imperii si palpitand printre meridiane simti zi si noapte ca esti.
Totusi candva, la un semn, intr-un fel adanc toate le parasesti, cu fata in sus, cu pleoapale-nchise - le parasesti,
poate ca fara cuvant numindu-le inca - le parasesti.

Cum se poate
lumina lunii o data s-o vezi
si-apoi s-o tradezi
intrand in intuneric?

Poezii, 1962




Cetati, arhipelaguri, oceane


Aceasta pagina a fost accesata de 877 ori.
{literal} {/literal}