Cuvinte catre patru prieteni

Cuvinte catre patru prieteni

de Lucian Blaga

Voi sunteti patru, nu mai multi,
voi cei din urma prieteni.
E plina luna sus si e de aur. N-ar fi drept
sa n-o privim, cand intre noi vorbim
despre o slujba ce-o astept.

Viata-ntreaga ganduri am rostit
si cantece am spus,
in ele cautandu-mi vrednicia.
Pandeste-acum de undeva declinul si aminul.
Primejdii fulgera din Nord, nechez s-aude
de-apocaliptici cai prin nouri sus.
In urma e tot visul, in fata doar destinul.
Mi-e teama, prieteni, ca sfarsitul
n-am sa mi-l pot alege singur. S-ar putea
sa cad cu fa ta-n jos
pe un taram netrebnic, rusinos.

Voi patru insa, pomenind de alte fapte,
sa ma luati de unde voi fi fost cazut,
pe-un drum de seara sau in miez de noapte
in satul meu pe umeri sa ma duceti intins
pe luna ca pe-un scut.

Gazeta literara, 19 octombrie 1967




Cuvinte catre patru prieteni


Aceasta pagina a fost accesata de 1052 ori.
{literal} {/literal}