Drumul lui Columb
de Lucian Blaga
Pe ape manecand, ce le voia rotunde,
Columb nu cunoscu nici piedeca, nici teama.
Pe-un vant de-amurg, luat cu nara dreapta-n
seama, porni spre luna ce nu minte, peste unde.
O spaima doar il framanta adanc in visuri,
sa nu-ntalneasca muntele din basm, magnetic,
ce smulge cuie din corabii si bezmetic
imprastie catarge, barne peste-abisuri.
Cand, dupa luni, Columb zari in joc delfinii
si tarmul, zise: „Orisice ma-nfrunte,
numai limanul care cuiele ca spinii.
din carne smulge - sa nu fie! Sunt pe punte
cu pieptu-n vant ...Corabia mi-e trup si frunte -
Fereste-ma de munte, Doamne, lasa-mi spinii!"
1974
Drumul lui Columb
Aceasta pagina a fost accesata de 2104 ori.
