Ecourile

Ecourile

de Lucian Blaga

Tarziu.
Pe bolta trei patrari de luna:
E ca o floare mare galben-dezvalita
Pe care vantu-a despoiat-o de o petala
Eu trec prin singuratica cetate
Si-aud rasunetele pasilor mei rari
Sinistre cum se suie - ca niste lunatici -
Pe coperise si pe varfuri de biserici
Aud rasunetele pasilor mei rari,
Cum isi lovesc de ziduri fruntea
Si cum rasun-apoi din nou:
Mai slab, mai slab, mai slab,
Pic, pic,
intocmai ca si cum printre zidiri in intuneric
S-ar scurge sangele ecourilor moarte,
Cari si-au zdrobit de pietre - trupul.

Glasul Bucovinei, 8 mai 1919




Ecourile


Aceasta pagina a fost accesata de 1013 ori.
{literal} {/literal}