Fagaduinti din flacari

Fagaduinti din flacari

de Lucian Blaga

Zorind zaresti prin gene tovarasi fara popas,
in curand buciuma de intrare in setre,
in fantanile negre de pacura
si-n morile albe ce macina pietre.
Vietile ni le saltam in pas
peste bietele ape si marile stanci.
Privighitori ineaca padurile
in argint de glas -
asa de se mai schimba in cantec
dezamagirile noastre purtate
prin amurguri adanci.

Din stufaris cu flacari rotitoare
fagaduitu-ni-s-au fabrici langa rauri sfinte,
rugaciuni de clopote sa ni se para
fapta manilor intre motoare.
Fagaduitu-ni-s-au pentru ierburile tarii
de sapte ori saptezeci de mii de turme sunatoare.
Fagaduitu-ni-s-a patrie in care
de bucurie sa se scuture mieii,
fagaduitu-ni-s-au prunduri de ape
cu pesti asemanatori prin tacere cu zeii.

Pe-aici vrabiile si serpii sunt albi de ciment,
cum albi suntem si noi
de faina stihiilor de piatra.
Trupuri fara razvratiri si fara tipet,
suferim cu crini in gura
silnicia din Egipet.
In fiecare tufa de spini
cerul vorbeste cu vapaie de vatra,
dar nimeni nu se mai opreste
s-asculte lung vorbitoarele flacari -
numai cani raman in urma, speriati le latra.

Gindirea, 1 martie 1925




Fagaduinti din flacari


Aceasta pagina a fost accesata de 918 ori.
{literal} {/literal}