Gorunul
de Lucian Blaga
In limpezi departari aud din pieptul unui turn cum bate ca o inima un clopot si-n zvonuri dulci imi pare ca stropi de liniste imi curg prin vine,
nu de sange. Gorunule din margine de codru, de ce ma-nvinge cu aripi moi atata pace cand zac in umbra ta si ma dezmierzi cu frunza-ti jucausa? O, cine stie? - Poate ca din trunchiul tau imi vor ciopli nu peste mult sicriul, si linistea ce voi gusta-o intre scandurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o picura in suflet - si mut ascult cum creste-n trupul tau sicriul, sicriul meu, cu fiecare clipa care trece, gorunule din margine de codru.
Glasul Bucovinei, 17 ianuarie 1919
Gorunul
Aceasta pagina a fost accesata de 4643 ori.
