Moartea lui Pan

Moartea lui Pan

de Lucian Blaga

I Pan catre nimfa


Cu strai de broasca-n
par rasai din papura, o unda vrea sa te cuprinda
si nisipuri prind sa fiarba. Ca dintr-o nevazuta
amfora rotunda iti versi mladie trupul gol in iarba. Si vana de la tample imi zvacneste ca gusa unei lenese soparle ce se prajeste-n soare, miscarea ta mi-adie
murmur de izvoare. Ca panea calda eu te-as frange, miscarea ta mi-azvarle clipe dulci in sange. Nisipuri prind sa fiarba. Vara, soare,
iarba!



 II Zeul asteapta

Prin miriste se joaca soareci si vitei, iar vitele de vie tin in palme brotacei. C-o papadie intre buze o astept sa vie. Nu vreau decat sa-mi port curate degetele rasfirate prin parul ei, prin parul ei si-apoi prin nori s-adun din ei ca dintr-un caier fulgerele-asa cum toamna strangi din aer funigei.


III Umbra

Pan rupe faguri in umbra unor nuci. E trist: se inmultesc prin codri manastirile, si-l supara sclipirea unei cruci. Zboara-n jurul lui lastunii si foile de ulm rastalmacesc o toaca. Subt clopot de vecerne Pan e trist. Pe-o cararuie trece umbra de culoarea lunii a lui Crist.



 IV Pan canta


 Sunt singur si sunt plin de scai. Am stapanit candva un cer de stele si lumilor eu le cantam din nai. Nimicul isi incoarda struna. Azi nu strabate-n grota mea nici un strain, doar salamandrele pestrite vin si cateodata: Luna.


 V Paianjenul



Gonit de crucile sadite pe carari Pan s-ascunse intr-o pestera. Razele fara de-astampar se-mbulzeau si se-mpingeau cu coatele s-ajunga pan la el. Tovarasi nu avea, doar un paianjen singurel. Iscoditor, micutul isi tesuse mreaja de matase in urechea lui. Si Pan din fire bun prindea tantari celui din urma prieten ce-i ramase.

Treceau in goana toamne cu caderi de stele.

Odata zeul isi cioplea un fluier din nuia de soc. Piticul dobitoc i se plimba pe mana. Si-n scaparari de putregai Pan descoperi mirat ca prietenul avea pe spate-o cruce. Batranul zeu incremeni fara de grai in noaptea cu caderi de stele si tresari indurerat, paianjenul s-a-ncrestinat. A treia zi si-a-nchis cosciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroaca si-amurgul cobora din sunetul de toaca. Neispravit ramase fluierul de soc.






Moartea lui Pan


Aceasta pagina a fost accesata de 1357 ori.
{literal} {/literal}