Motanelul
de Lucian Blaga
Spuneti-mi daca aduce macar pe departe
cu semenii sai. Cand se rasfata
e parca putin mai altfel prin toate-ale sale,
prin linii, prin unduire, si pe la mustata.
Imi pupa lung mana ca unui vladic,
cu toate ca prin zodiacul desuet
sunt tocmai contrarul unei mari fete.
Caci ma cred cu putere poet.
S-alinta. Se-ntinde pe manuscris. Cu salbaticie
se tavaleste, si indecent, prin poezie.
Isi linge labele omeneste. Vrea sa se spele
de-o funingine de iad sau de zgura de stele.
La subtiori, precum bine veti sti-o,
e cald ca o pasare pe subt aripi.
Si-i moale. Cald si moale ca fata pe care
am iubit-o candva, in iarba, la Rio.
Spuneti-mi daca nu-i mai altfel decat
tovarasii sai care torc acelasi fir.
Nu-ncape vorba: e o faptura de rand,
dar bea apa cu o petala de trandafir.
Viata romaneasca, mai 1970
Motanelul
Aceasta pagina a fost accesata de 2390 ori.
