Solstitiul gradinilor

Solstitiul gradinilor

de Lucian Blaga

Mirajul unui dulce fruct
imbraca-un sambure amar,
ca sa ne cada intr-o zi
neasteptat in palme -dar.

Sorocul cresterii e-n vant.
Copacii iau puteri pe-un an
din noaptea elementului
ce se-nnoieste nazdravan.

E ceasul cand tinerii serpi
camasa si-o dezbraca-n spini.
Comori la radacini s-aprind,
se spala-n flacari de rugini.

Privind la hora flacarii
intampinam solstitiul cald,
ce se revarsa peste noi
de pe taramul celalalt.

Ne pierdem ca sa ne-mplinim.
Mergand in foc, mergand in spini,
ca aurul ne rotunjim
si ca ispita prin gradini.

Contemporanul, 7 aprilie 1961




Solstitiul gradinilor


Aceasta pagina a fost accesata de 1094 ori.
{literal} {/literal}