Sufletul satului
de Lucian Blaga
Copilo, pune-ti manile pe genunchii mei.
Eu cred ca vesnicia s-a nascut la sat.
Aici orice gand e mai incet,
si inima-ti zvacneste mai rar,
ca si cum nu ti-ar bate in piept,
ci adanc in pamant undeva.
Aici se vindeca setea de mantuire
si daca ti-ai sangerat picioarele
te asezi pe un podmol de lut.
Uite, e seara.
Sufletul satului falfaie pe langa noi,
ca un miros sfios de iarba taiata,
ca o cadere de fum din stresini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte inalte.
Gandirea, 1 mai 1922
Sufletul satului
Aceasta pagina a fost accesata de 4933 ori.
